Subiectul anterior :: Subiectul urmator |
Autor |
Mesaj |
ALEKS

Conectat la: 05 Mar 2005 Mesaje: 287
|
Trimis: Sam Mar 29, 2008 12:52 pm Titlul subiectului: |
|
|
Cum imi imaginez eu procedura de testare si aducere in parametri lantului de redare (preamplificatoare de cap, etaje intermediare, corectorul de ton, placa amplificatorului final de putere):
Cu capul de redare scos, injectez semnal (1kHz sinus) prin firele de la cap (0.4mV) la o impedanta de cca. 400ohm (asta trebuie sa ma gandesc cum o fac).
Apoi iau la rand semireglabilii de pe placile ce intra in componenta lantului de redare si le aduc la parametri (intr-un final fac acelasi lucru si cu VU-Metrele si indicatorul de clip).
In operatia asta, sculele necesare ar fi:
1. generator de semnal
2. frecventmetru
3. osciloscop
4. milivoltmetru de AF
Este corect ce zic eu aici ?
Acelasi lucru dar facut pe intrarea de linie, mi-ar calibra aparatul pe monitorizare sursa de semnal.
ALEKS _________________ AKAI Electric Company Ltd. |
|
Sus |
|
|
Mitica Reclamagiu
|
Trimis: Sam Mar 29, 2008 12:52 pm Titlul subiectului: Mitica |
|
|
|
|
Sus |
|
|
sunwindcornel
Conectat la: 12 Noi 2007 Mesaje: 540 Locatie: bucuresti
|
Trimis: Sam Mar 29, 2008 6:42 pm Titlul subiectului: |
|
|
Fizic este corect AleKs !
Audio tehnic ( nu gasesc alt cuvant ) , este un picut incomplet :
- Daca faci asa cum ai descris , poti intr-adevar echilibra lanturile de redare , unul fata de altul , dar.... nu tii cont de raspunsul in fregventa a capului de redare , pe care l-ai inlocuit cu o rezistenta constanta cu fregventa.... In realitate impedanta capului este o functie liniara cu fregventa ( daca neglijam reactanta capacitiva a capului ) , si deci capul va da un nivel scazator cu cresterea fregventei redate.... Rezistenta ta de 400 ohmi nu va putea face acest lucru.... Sigur , ai putea sa reduci nivelul semnalului din generatorul audio , dar.... nu stii in ce scara liniara ( adica cu ce panta de reducere ) .
Iata ce scrie la carte :
" Atenuarea fregventelor inalte audio nu trebuie sa depaseasca 2-4 dB pentru capetele de redare destinate magnetofoanelor profesionale , si 5-10 dB pentru capetele de redare destinate magnetofoanelor de amatori...
Capetele cu impedanta mica au inductanta cuprinsa intre 50 si 100 mH , iar cele cu impedanta mare au inductanta de maxim 2-3 H "
Iar pentru masurarea caracteristicii de fregventa a magnetofonului , pe langa metoda benzii de referinta si metoda bobinei de excitare , iata din nou ce spune cartea pentru metoda circuitului echivalent :
-" Aceasta metoda nu face uz de banda de referinta . Semnalul de intrare este furnizat de un generator de AF. Tensiunea la intrare trebuie sa varieze dupa aceasi lege cu tensiunea indusa de banda in infasurarea plasata pe capul de redare si sa fie de acelasi ordin de marime. Variatia tensiunii de intrare pentru diferite viteze se corecteaza cu circuitul de corectie conectat intre generatorul de AF si amplificatorul de redare , pentru viteza 19 cm /s valorile sunt : C= 10 nF , R1= 10 Kohmi , R2= 10 ohmi ( in desen C este in serie cu R1 , si de la iesirea lui R1 este R2 la masa , deci pe intrarea cuadripolului C este in serie cu R1 , iar R2 este ce "vede " la masa ampliful de redare inseriat cu capul de redare. Deci gereratorul de AF se inseriaza cu capul de redare prin intermediul cuadripolului format din C; R si R1 si cu amplificatorul de redare a magului / deci un capat al bobinei capului vine la capatul dinspre R1 al rezistentei R , iar celalalt capat al bobinei capului vine la intrarea in ampliful de redare a magului)
Dupa ce se citesc valorile la voltmetrul electronic ( de la iesirea amplifului de redare - vezi ca in paralel cu voltmetrul de la iesire se afla rezistenta echivalenta de sarcina a iesirii audio out a magului ) si se exprima rezultatul in dB , se scad din aceste valori atenuarile introduse de lungimea finita a intrefierului la diferite fregvente. Atenuarile se calculeaza teoretic daca se cunoaste lungimea efectiva a intrefierului. "
Dar , intervin eu acum , atenuarile ai vazut la inceput , sant de maxim 4 dB pentru capete profesionale si maxim 10 ptr. capete de amaguri pentru amatori , daca nu dispui de date tehnice pentru capul respectiv... |
|
Sus |
|
|
kilaru_de_coduri
Conectat la: 03 Mar 2006 Mesaje: 1530
|
Trimis: Sam Mar 29, 2008 6:51 pm Titlul subiectului: |
|
|
Fara misto: nu e cam multa bataie de cap pentru ce?
Eu in locul tau cautam un aparat pentru piese si inlocuiam placile de nu se vedeau.Vrei sa constuiesti un alt aparat etaj de preamplificare folosind aceiasi parte mecanica. ?...OK !
Incepe prin a copia cateva scheme vechi cu tranzistoare de la Technics,Pioneer,Akai si nu-ti mai bate capu' cu piesele comuniste.
E foarte posibil sa ai niste rezistente devalorizate,sau un operational "pe duca"...ORICE la aparatele comuniste e posibil. |
|
Sus |
|
|
sunwindcornel
Conectat la: 12 Noi 2007 Mesaje: 540 Locatie: bucuresti
|
Trimis: Sam Mar 29, 2008 7:16 pm Titlul subiectului: |
|
|
kilaru_de_coduri a scris: | Fara misto: nu e cam multa bataie de cap pentru ce?
Eu in locul tau cautam un aparat pentru piese si inlocuiam placile de nu se vedeau.Vrei sa constuiesti un alt aparat etaj de preamplificare folosind aceiasi parte mecanica. ?...OK !
Incepe prin a copia cateva scheme vechi cu tranzistoare de la Technics,Pioneer,Akai si nu-ti mai bate capu' cu piesele comuniste.
E foarte posibil sa ai niste rezistente devalorizate,sau un operational "pe duca"...ORICE la aparatele comuniste e posibil. |
Parca la aparatele capitaliste nu-i posibil orice ? Schemele comuniste nu erau mai prejos decat cele capitaliste , doar cateva componente pasive erau mai lipsite de fiabilitate... Cu exceptia componentelor pasive romanesti care erau enervante , cu rezistentele alea cu pelicula metalica , carora li se rupeau imediat piciorusele daca voiai sa scoti una s-o masori . Si deosebit de tampit era modul de aranjare a pieselor pe cablaj , montajul de mantuiala la aparatele destinate publicului... La aparatele cu utilizare industriala lucram un pic mai ingrijit....
Dar Aleks vrea sa testeze , sa sa studieze , sa "pipaie " , cel putin eu asa cred , adica ma vad pe mine , asa sant eu....
Pana la urma , daca iei si faci o alta placuta de amplif de redare , in cazul Rostovului , este o treaba foarte relativ simpla daca faci numai preampliful de cap , dar sew complica a dracului daca vrei sa faci si corectiile cu comutatorul de corectii , si vorba celorlalti din acest topic , schema e foarte buna la Rostov , si integratul preamplif foarte bun si el ... Eu cand am inlocuit integratul preamplif bulit cu un montaj continand un integrat Phlips de zgomot mic , n-am mai reusit sa scot acelasi nivel din preamplif , adsa cum scotea cel rusesc , cu toate ca am dat la maximum semireglabilele de nivel redare ( acuma , intre noi fie vorba , stiu cauza : ar fi trebuit sa-l alimentez pe asta Philipsa cu mai mult de +15 V cat era tensiunea de alimentare a celui original rusesc... ) |
|
Sus |
|
|
sunwindcornel
Conectat la: 12 Noi 2007 Mesaje: 540 Locatie: bucuresti
|
Trimis: Sam Mar 29, 2008 7:34 pm Titlul subiectului: |
|
|
Dar , Aleks , nu ne-ai spus , relativ la demagnetizorul ce l-ai construit , la ce tensiune il alimentezi ?
Dupa ce imi raspunzi , iti zic de ce te-am intrebat.... |
|
Sus |
|
|
kilaru_de_coduri
Conectat la: 03 Mar 2006 Mesaje: 1530
|
Trimis: Sam Mar 29, 2008 8:06 pm Titlul subiectului: |
|
|
Dupa un timp ajungi sa vazi lucrurile cu alti ochi...
Adica o sa te intereseze si cat TIMP pierzi/castigi in depanare.
Eu unu' pun foarte mare pret pe TIMP.
Prefer sa stau degeaba decat sa muncesc degeaba.
Acum 10 ani construiam tv-uri din bucati, ceea ce unii trageau practic pe "linia moarta" le readuceam la "viata" dupa 1 zi de munca la sasiu,cosmetizat carcasa, schimbat TK...Atunci un prieten care facea depanare in Germania mi-a zis ca la ei nu se sta mai mult de 30 min la reparatia unui aparat.Acum am ajuns si noi in aceeiasi situatie,adica reparam doar defectele de clasa usoara si CEL MULT MEDIE, nu iti ridica nimeni statuie daca repari N aparate pe care altii le-au tras pe "linia moarta".
In concluzie daca vrei sa faci electronica apuca-te de constrieste ceva de la zero...depanarea fa-o doar pentru partea materiala. |
|
Sus |
|
|
sunwindcornel
Conectat la: 12 Noi 2007 Mesaje: 540 Locatie: bucuresti
|
Trimis: Sam Mar 29, 2008 8:47 pm Titlul subiectului: |
|
|
ai perfecta dreptate kilarule....
Dar eu nu castig bani din electronica , e doar o pasiune....pe care am inceput-o prin 1967.
asa ca , fara sa vreau sa jignesc pe cineva , desi nu am avut mari sau recunoscute realizari in aceasta pasiune a mea , am pierdut enorm , enorm timp cu ea , fara sa-mi pese....am reparat si TV ale prietenilor , dar in special cass-uri si maguri si radio-uri ale prietenilor...
Acum nu mai repar pentru nimeni , dar mi-e tare drag sa vad ca aceasta pasiune n-a disparut .... as vrea sa-i incurajez pe toti sa continue , chiar daca .... asa cum bine zici , nu poti castiga nimic din practicarea depanarii electronicilor de uz casnic si nici de industrial in vremurile astea....
Parca totusi e pacat sa se piarda experienta unora cumesti tu de exemplu, unora printre care , la urma tuturor , mi-ar placea sa ma consider si eu.... |
|
Sus |
|
|
kilaru_de_coduri
Conectat la: 03 Mar 2006 Mesaje: 1530
|
Trimis: Sam Mar 29, 2008 9:11 pm Titlul subiectului: |
|
|
Aci e buba la...a inceput ca o pasiune dar intre timp a ajuns sa fie si o necesitate.
Daca de maine as putea sa renunt la partea materiala (depanarea) as face cu mare drag multe...pana una alta mergem inainte.
Nu vreau sa-l descurajez pe Vali dar presimt ca inca nu are experienta necesara, in cazul lui ar fi mai bine sa inlocuiasca preul defect cu alt modul.Partea proasta e ca nu mai gasesti componente de calitate noi pentru aceste aparate.
Candva aveam si eu goanga sa trec un rostov pe lampi, sa-i fac schema de la REVOX G36...dar merita?
Cine ar aprecia la adevarata valoare toata munca si efortul depus ?
Cateva randuri in plus scrie pe forum-uri nu tin de foame.
Daca as fi si eu o dat' norocosul de a ghici cele 6/49 as face doar constructii electronice, "tuning-uri" si multe alte "traznai" in sensul bun al cuvantului. |
|
Sus |
|
|
ALEKS

Conectat la: 05 Mar 2005 Mesaje: 287
|
Trimis: Sam Mar 29, 2008 9:47 pm Titlul subiectului: |
|
|
Din pacate si la mine e un fel de pasiune care s-a transformat in necesitate.
Dar, ca orice om cu stolul sau de pasarele (sau pasarici), mi s-a pus pata pe acest tip de magnetofon Rostov. In consecinta am 2 magnetofoane de acest tip (primul il am de foarte multa vreme, celalalt l-am achizitionat recent - de cca. 1 an). Imi place constructia mecanica, imi place aspectul "de spital" dupa cum zice momolo, imi place electronica cum a fost gandita in schimb imi [u]displace[/b] lucratura de electrician dinauntru.
Din aceste considerente eu cred ca se poate scoate spuma din el exact asa cum e el, fara sa ma apuc sa-i construiesc eu alt preamplificator, alte retele de corectie sau sa inlocuiesc alte piese. Singurele modificari utile pe care le-am adus ambelor aparate sunt contoarele electronice cu microcontrolere care se potrivesc in gaurile alea perfect (vezi pozele de la adresa urmatoare).
Tahograf Electronic pentru Rostov 105
Pentru mine este o pasiune magnetofonul asta. Multi ar rade la o asemenea afirmatie si m-ar intreba de ce nu folosesc deck-ul TECHNICS cu 3 capete din dotare sau amplificatorul Harman / Kardon de productie 1976 din dotare, sau tot asa (scule audio am cat lumea fiindca asta e boala grea, daca te prinde).
De asemenea magnetofonul asta imi da voie sa-mi bag nasul in modul cum gandeau electronistii vremii respective, ma lasa sa vad ce greseli de proiectare au facut, ce inovatii au adus la vremea respectiva, etc. si pe alocuri pot exercita cunostintele de electronica (dobandite de la altii sau invatate pe parcurs).
Deci, cu alte cuvinte nu am sa renunt degraba la aceasta pasiune (alaturi de muzica de calitate a anilor '80 si alaturi de celelalte pasiuni ale mele). Intr-adevar pentru unii e timp pierdut. Ca sa completez, am piese de schimb, de la capul de stergere pana la motorul cabestan si placile din sursele de alimentare, de asemenea am si preamplificatoarele de redare si oscilatorul de premagnetizare. Dar, daca se poate repara, de ce nu (ocum vremea in mod placut mie)?
sunwindcornel, demagnetizorul il alimentez direct din secundarul unui trafo de 220V:3V / 50Hz. Ma gandesc ca ar fi fost mai util o frecventa mai inalta dar asta ar fi presupus un convertor tensiune continua -> tensiune alternativa (deci inca vreo ora, doua de lucru) asa ca am ales calea simpla. Ma gandesc daca il alimentez dupa redresare, o sa se comporte ca un magnet permanent (nu stiu daca m-am exprimat bine), si nu cred ca asta vreau.
Referitor la echilibrarea canalelor, nu stiu cum sa procedez (din punct de vedere a impedantei capului). Am facut rost de un generator de semnal sinusoidal deci as fi putut face un divizor rezistiv pentru a obtine (0.3-0.4)mV pentru a aplica direct in preamplificator.
PS: Referitor la Vali, poate ca daca este intr-adevar pasionat si are ajutorul catorva dintre oamenii de vaza ai acestui forum, ar putea si el sa-si rezolve aparatul. Daca nu, cum zice dj_italo, solutia e sa schimbe placa direct, operatiune care se face foarte usor (doar trebuie demontate suruburilor si a conectorilor, se descurca el).
ALEKS _________________ AKAI Electric Company Ltd. |
|
Sus |
|
|
sunwindcornel
Conectat la: 12 Noi 2007 Mesaje: 540 Locatie: bucuresti
|
Trimis: Sam Mar 29, 2008 10:49 pm Titlul subiectului: |
|
|
ALEKS a scris: |
sunwindcornel, demagnetizorul il alimentez direct din secundarul unui trafo de 220V:3V / 50Hz. Ma gandesc ca ar fi fost mai util o frecventa mai inalta dar asta ar fi presupus un convertor tensiune continua -> tensiune alternativa (deci inca vreo ora, doua de lucru) asa ca am ales calea simpla. Ma gandesc daca il alimentez dupa redresare, o sa se comporte ca un magnet permanent (nu stiu daca m-am exprimat bine), si nu cred ca asta vreau.
Referitor la echilibrarea canalelor, nu stiu cum sa procedez (din punct de vedere a impedantei capului). Am facut rost de un generator de semnal sinusoidal deci as fi putut face un divizor rezistiv pentru a obtine (0.3-0.4)mV pentru a aplica direct in preamplificator.
ALEKS |
Acum sa-ti spun de ce te-am intrebat la ce tensiune il alimenteazi :
-Am vazut ca ai folosit sarma de 0,2 mm ( probabil ca nu ai avut alta la indemana ). La o atare sectiune , densitatea admisibila a curentului poate fi destul de redusa , ceea ce inseamna , ca sa obtii o buna solenatie , un numar foarte mare de spire , iar pentru a avea cat de cat un camp magnetic puternic , pentru multe spire inseamna tensiune mare.
fara sa vreau sa stirbesc catusi de putin performantele demagnetizorului , te rog ia in consideratie o tensiune de alimentare de peste 24V , as zice chiar in jur de 35-40 V , abia atunci vei obtine un camp magnetic puternic.
Pentru cei 3V cat ai tu in secundar , trebuie sa faci o bobina cu sarma de 0,8-1 mm , cu vre-o 30 spire si daca traful ducea vre-o trei amperi , obtineai un camp deosebit de puternic.
Asta am vrut sa subliniez.
Evident , un demagnetizor funstioneaza numai si numai in curent alternativ. Daca l-ai alimenta in continuu , ai magnetiza capetele ( si s-ar arde si demagnetizorul )
Un lucru la care am insistat la inceput :
=Miezul trebuie sa fie din fier moale , nu otel !!
Daca fierul tau e din otel de fapt , se magnetizeaza la prima alimentare a bobinei , definitiv si in loc sa demagnetizezi capetele , risti sa le magnetizezi si mai tare....
Deci urmareste ca fierul din demagnetizor sa nu cumva sa fi devenit magnet deja.... Daca s-a intamplat asa , schimba-l cu o bucata de fier beton de constructii , moale neotelit ...
Despre echilibrarea canalelor , daca vrei , mai putem discuta , sau despre masurarea caracteristicilor de fregventa.... |
|
Sus |
|
|
ALEKS

Conectat la: 05 Mar 2005 Mesaje: 287
|
Trimis: Sam Mar 29, 2008 11:29 pm Titlul subiectului: |
|
|
Salutare,
Miezul nu s-a magnetizat (inca), poate n-am insistat cu tensiune suficient de mare. Am sa incerc cu un trafo de tensiune mare. Desi observ ca si asa, la doar 3V, demagnetizorul e atras de capurile magnetice si de ansamblele metalice ale magnetofonului.
Da, doresc sa discutam despre echilibrarea canalelor in special pe redare (de la preamplificatorul de capuri magnetice) pana la LED-ul de la analizorul de varfuri (PEAK). Despre analiza in frecventa (cu diagrame BODE cu tot, amplitudine-frecventa si faza-frecventa) inca nu are rost sa discutam, pana nu aduc in parametri canalele stanga si dreapta.
ALEKS _________________ AKAI Electric Company Ltd. |
|
Sus |
|
|
sunwindcornel
Conectat la: 12 Noi 2007 Mesaje: 540 Locatie: bucuresti
|
Trimis: Lun Mar 31, 2008 1:51 pm Titlul subiectului: |
|
|
Iti sugerez sa folosesti montajul ce ti l-am descris , este usor de lucrat cu el , este din literatura tehnica audio romaneasca , chiar daca de acum trei decenii.... ( nimic nu s-a schimbat teoretic in fizica clasica.... )
Chiar daca nu stii atenuarea intrefierului la fregvente inalte , poti presupune fara sa gresesti prea mult ca aceasi atenuare va fi si pe un canal si pe celalalt , prin urmare , echilibrarea canalelor ce o vei face , va ramane corecta si in cazul real ( adica cand in realitate , la citirea benzii va aparea o atenuare datorita intrefierului , la fregvente inalte ).
Dupa cum poti sesiza , daca analizezi un pic reteaua propusa , ea reprezinta un divizor 1:1000 , deci ea iti permite ca , aplicand cel mai mic semnal ce-l poate debita si masura corect generatorul tau de AF , care banuiesc va fi ceva in jur de 5 mV , prin cuadripolul descris , vei injecta , in serie cu capul de redare , in preampliful magului un semnal de cca : 5 microvolti , care este un semnal ce nu va supraincarca preampliful. Valoarea o vei stabili tu insuti , astfel ca VU-metrele sa fie undeva in prima treime a scalei. Va trebui sa separi masuratorile tale si reglajele pe zone : te poti ocupa mai de blocul amplifurilor de VU-metre. Injecteaza un semnal de 750 mV , pe o rezistenta de 600 ohmi ( daca nu cumva chiar asta este rezistenta de iesire a generatorului de AF - in cazul asta nu mai folosesti in paralel cu iesirea din generator rezistenta ta de 600 ohmi , ci iei in consideratie ca ai deja cei 750 mV pe o sarcina de 600 ohmi. Asta inseamna ca ai aplicat un semnal 0 dB la intrarea audioa magului . Pune comutatorul pe " sursa" si vezi ce-ti indica VU-metrele. Fa-le sa indice in jur de 0 dB , cu potentiometrul nivel sursa de pe mag , undeva pe la mijloc ( de fapt cu ambele marcaje de pe butoanele coaxiale , in aceasi pozitie ) Nu conteaza prwea mult unde , pe ce pozitie a butonului coaxial nivel surse ai tu 0 dB . Conteaza sa arate VU-metrele la fel . Regleaza-le din semireglabile ( vezi ca sant inca doua pentru reglaj prag " peak " daca nu ma-nsel... ). Dupa ce ai reusit o echilibrare a VU- metrelor ( nu folosesti fregventa mare ci , faci o reglare la , sa zicem 330 Hz , si una , la , sa zicem 1 kHz.... daca vrei sa te urci cu fregventa , redu nivelul din generator si urmareste doar echilibrul la VU-metre , fara sa iei in considerare valoarea ce o indica ele - pentru ca vor arata din ce in ce mai putin cu cresterea fregventei ) , deci dupa ce ai reusit o echilibrare a VU -metrelor , abia atunci poti sa incepi sa te joci cu procedeul si montajul ce ti l-am descris , pentru egalizarea si echilibrarea canalelor de redare...
Dar mai vorbim dupa .... |
|
Sus |
|
|
ALEKS

Conectat la: 05 Mar 2005 Mesaje: 287
|
Trimis: Lun Mar 31, 2008 10:15 pm Titlul subiectului: |
|
|
Scula cu care am generat semnalul este un model de VersaTester intitulat (Generator de J.F. E0502M). Dupa cat se vede este destul de precis (am masurat frecventa cu ajutorul frecventmetrului meu PHILIPS cu tuburi NIXIE) pentru a-mi putea regla Rostov-ul cu ajutorul lui.
Am urmat procedura de reglare doar ca am injectat semnal de 350mV pe intrarea audio a magnetofonului iar selectorul rotativ de amplitudine (dublu potentiometru de pe panoul frontal al Rostov-ului) l-am etalonat "la linie". Din pacate cred ca-i prost potentiometrul asta, variaza putin rezistentele pe cele 2 canale in functie de cursa.
Dupa ce am reglat din semireglabilii de pe placa de VU-Metre, am ajuns la 0dB fara PEAK si la 1.5dB cu PEAK (dupa pofta inimii). Frecventa la care am facut masuratorile si etalonarile a fost de 1kHz sin:
Bun acum VU-Metrele "canta" egal la amplitudine dar... canalele "canta" inegal la amplitudine. Ar trebui sa procedez spre a regla din preamplificatorul dinaintea amplificatorului de putere, pentru a avea un semnal de aceeasi amplitudine pe ambele canale.
Si asta doar la monitorizare SURSA AUDIO. Urmeaza sa analizez ce ai zis mai sus si sa fac si etalonarile pe partea de REDARE.
ALEKS _________________ AKAI Electric Company Ltd. |
|
Sus |
|
|
sunwindcornel
Conectat la: 12 Noi 2007 Mesaje: 540 Locatie: bucuresti
|
Trimis: Mar Apr 01, 2008 10:21 am Titlul subiectului: |
|
|
Este bine , Versatesterul are o rezistenta echivalenta de iesire de 600 ohmi , deci cand debitezi din el 750 mV pe o impedanta mult mai mare ( cum e cazul impedantei de intrare in mag , pe " line in " , care cred ca e 5 kohmi , daca nu si mai mult ) , atunci acest semnal poate fi luat ca 0 dB. Dar VU-metrele tale vor arata 0 dB intr-o pozitie oatrecare a potentiometrului coaxial " nivel sursa " , pe care tu tocmai le-ai facut absolut egale stanga cu dreapta....
Analizeaza schema propusa de mine ( iti repet , nu e a mea , e dintr-o publicatie tehnica romaneasca , maio veche... ) . Pana la urma , nu e aproape nimic diferit de modul in care iti propusesei tu sa procedezi , doar ca .... vei obseva ca injectia semnalului nu se face pe o rezistenta de 400 ohmi care sa suplineasca capul ci .... se desprinde de la masa firul capului si acolo va fi rezistenta de 10 ohmi din cuadripolul de adaptare a fregventei functie de viteza... Practic , vei observa ca ramura mica a divizorului 1:1000 , care este rezistenta R1 de 10 ohmi , vine intercalata pe legatura ( fosta ) la masa a capului , pe care , acum trebuie sa o dezlipesti provizoriu... O dezlipesti chiar de la cap ( pe cea ce duce la masa ) , introduci acolo R1=10 ohmi cu un capat la masa si unul la cap , apoi de la capatul cald ( dinspre cap ) , pleci cu R inseriat cu C si la celalat capat al lui C , injectezi semnalul din Versatester , pe gama cea mai mica de nivel iesire , astfel ca VU-metrul de pe canalul cu pricina sa bata in prima treime a scalei ( sa zicem ceva in jur de -20 dB) , cu selectorul de program pe " tape " si magul pus in "play" ...
Ca sa nu te complici cu doi cuadripoli simultan pusi pe cele doua canale ale capului , lucrezi pe rand , pe fiecare canal , dar ti-ar fi prins bine un voltmetru de ca pus pe " audio out " ca sa scrii fiecare valoare la iesire.... Poti , cu suficienta aproximatie , sa pui multimetrul tau de masura pe care il folosesti in mod curent , sau MAVO 35 , sau ce ai tu in dotare , pe alternativ , pe canalul cu care te joci , ca sa notezi precis nivelele de iesire la diferite fregvente , ca sa poti dupa aia , cand treci la celalalt canal , sa corectezi dezechilibrele din semireglabilele de corectii cu fregventa ( vezi ca este cate unul pe canal ptr. fiecare viteza , in total 4 )
Propun sa faci asa deoarece nu ai sa tii tu minte exact cat era pe VU-metrul dreapta la 13 kHz ca sa il echilibreazi cand vine randul canalului stang la aceasi fregventa...
Mergi pemanent cam la -20 dB pe VU-metru , deci injectezi diferite fregvente din spectrul audio dar la nivele mici , cu 20 dB sub nivelul normal care il vei folosi cu banda cand vei asculta benzi...
Vei constata ca la redare ( pentru ca tu acum faci numai o verificare / echilibrare pe lantul de redare ) , caracteristica de fregventa a canalului de redare este o cuba accentuata in zona joaselor , redusa in zona 1000-4000 Hz si iar crescatoare , dar cu panta mica spre marginea superioara a spectrului.... Ea ar trebui sa se compensesze cu caracteristica lantului de inregistrare , astfel ca in final ( dar facand proba cu capul legat la loc , si cu banda - nu cu semnal din versatester , ci cu banda test ) , sa iasa aproximativ o dreapta , in plaja 50-19.000 Hz , cu caderi bruste la capete....
Eu nu am reusit sa obtin aceasta dreapta , oricat am incercat , dar aici intram in teoria reglarii bias-ului , despre care exista mai multe opinii....
Mai vorbim , dupa ce te hotarasti ce faci si cum.... |
|
Sus |
|
|
ALEKS

Conectat la: 05 Mar 2005 Mesaje: 287
|
Trimis: Mar Apr 01, 2008 7:40 pm Titlul subiectului: |
|
|
De acord cu schema cuadripolului. Am transpus-o pe hartie si o voi aplica de indata ce ajung la pasul acela.
Intreb si eu ca omul, de ce tocmai 750mV ? Am impresia ca VU-Metrele sunt reglate prost in raport cu nivelul de PEAK, chiar foarte prost. La un test oarecare cu muzica, dupa reglas, VU-Metrul bate spre mijlocul scalei si LED-urile de PEAK clipaie de zor.
Am refacut reglajul cu un sinus de 330Hz si butonul coaxial de amplitudine in prima treime a cursei. OK, VU-Metrele bat bine (in prima jumatate a scalei) dar PEAK se activeaza prost (aproape de finalul scalei, la 0dB).
ALEKS _________________ AKAI Electric Company Ltd. |
|
Sus |
|
|
|